Ahuat ÃÉÃÉÃÉañ fecha 10 de diciembre 1948 ñeñt ÃÉAsamblea General de las Naciones Unidas, ñetpa' quellquët ora allpon derechos ñeñt ÃÉe'ñe po'ñocÃàh yocop allohuenacpay acheñeneshay ama't errapÃÉaren arr patsro. Allochñapa' orrtachet añ ñoñets ñeñt ÃÉatet ÃÉanaret ÃÉderechos; ñeñtÃÉpa' ñeñtÃÉara orrtetsa arr añ papÃÉllo. Allempo o' orrtachet añ papell ñapa' otyesan ora allohuen anetsocÃàhno ñeñt ÃÉorrtatene Naciones Unidas, tÃÉorretepa' attÃÉoch epa'hua añ ñoñets errapÃÉaren arr patsro. Orrtachetepa' erracmañen allcha' lleya'yeset ora allpon pa'namen acheñenesha' arr patsro. NamÃÉa yecÃàhatyesetepa' añ derechos ora allpon escuelacÃàhno ñamÃÉa ora allohuen anetsocÃàhno ama't errotÃÉeneta po'gobiernoret.
Yapa' yeñoteñ ñerra'm yemneñ o'ch yeycÃàhena e'ñe cohuen añe patsro, ama yemneñe o'ch eñalleta ñeñtcha' yepatare'tene' ñeñt ÃÉ yoctÃÉen ya; ñamÃÉia ñeñt ÃÉcha' ya'mÃÉcha'nocÃàhtana'tenaya ama yemneñe o'ch orrta.
Ñerra'm yemneñ o'ch e'ñe pocte' es yepÃÉanna'ta ñamÃÉa ñerra'm yemneñ o'ch e'ñe cohuen mueche't ÃÉyeycÃàhena añe patsro, añ poctetsa o'ch yeñotua. AttÃÉo ye'ñalletyesa arr patsro e'ñe attÃÉecma cohuen yesherbÃÉa'yen allohueney ñeñtÃÉey yecÃàha'yetsa añe patsro, amach eñalle ñeñt ÃÉ atsenatpo' entenet.
ÑamÃÉa allohuenacpay ñeñtÃÉey arromñatÃÉey e'ñe attÃÉecma eñall ñeñt ÃÉ otenet derechos ñeñtÃÉcha' e'ñe cohuen yocshatene' añe patsro. ÑeñtÃÉpa' ama't eseshapa' amach puerratamÃÉperryeto ama't errponaña. Tarraña yeñoteñ ahuatÃÉotÃÉeñ ñerra'm esempo acheñenesha'pa' ama esoye eñchete'tÃÉe añ derechos, ñetpa' errotÃÉuanen pÃÉa'yesete't ÃÉpo'potantañ ñeñt ÃÉ tsena'tenet. ÑeñtÃÉpa' yeñoteñ yeyocÃàhro ama apÃÉapahuoyaye. ÑamÃÉa yeñoteñ añ atarr cohuen allohuenacpay ñerra'm chap allempo allohueney e'ñe cohueno'tsa'yeney arr patsro. TÃÉarro'mar ñerra'm atet ÃÉyocsha'yena arr patsro amach es ya'mÃÉcha' - nochtana'tenaye, amach eñalle ñeñt ÃÉcha' yemuerocÃàhtatene'. Ama't allempo es yeños po'poñ ñeñt ÃÉcohuen yenten ya, amach eñalle ñeñt ÃÉcha' yote' eso'martÃÉe' peñen po'poñ cotÃÉapÃÉñats. Ñerra'm yapa' yame'ñeña po'poñ ñeñt ÃÉcohuen yenten ya amach eñalle ñeñtÃÉcha' yepatare'tene'.
Ñeñt ÃÉo'mar yeñoteñ e'ñe pocte' o'ch yene' ñoñets attÃÉoch yeñotatanna'tyena ora allpon añ derechos attÃÉoch allohueney e'ñech cohuen yentannena allochñapa' amach eñalle acheñ ñeñt ÃÉ amuerocÃàhtataretÃÉtetsa. Allochñapa' amach orrtateneto atÃÉparñats ñeñt ÃÉ atetÃÉ amuerocÃàhtatarettenet.
ÑamÃÉa yeñoteñ e'ñe pocte' e'ñech cohuen yamo'tstannena po'poñ acheñenesha' ñeñt ÃÉyecÃàha'yetsa po'poñ anetso'mar arr patsro.
ÑamÃÉa yeñoteñ allohuen allpon pa'namen anetso'marnesha' ñeñt ÃÉorrtatene ñeñt ÃÉ otenet Naciones Unidas, ñetpa ñeñtÃÉa e'ñe cohuen entenet ñet. ÑeñtÃÉo'mar ñet nenet ñoñets all quellco attÃÉo allohueney arromñatÃÉey ñeñtÃÉey eñalletyetsa arr patsro e'ñech attÃÉecma cohuen yesherbÃÉa'yen ñamÃÉa allohuenacpay attÃÉecma eñall ñeñtÃÉ otenet derechos attÃÉoch e'ñe cohuen yocsha'yena arr patsro allohueney ama t coyaneshohuen. Ñeñt ÃÉo'mar ñetpa' añ e'nenet o'ch orrtatenet ñeñt ÃÉ cohuen sherbets allohuenacpay acheñeneshay arr patsro. Allochñapa' attÃÉoch allo'na yesen yenpanna'tnomtsa attÃÉoch yocsha'yena e'ñe cohuen arr patsro o'ch yechyen ñeñtÃÉ yepallta'yena ñamÃÉa amach eñalle ñeñt ÃÉ amÃÉcha 'nocÃàhtana 'tenaye, e 'ñech cohueno 'tsa 'yeney.
ÑamÃÉa yeñoteñ allohuen pa'namen anetso' marnesha' ñeñt ÃÉ orrtatene' Naciones Unidas ñetpa' net po'ñoñ attÃÉoch tÃÉorra'yeset attÃÉoch ame'ñachet allohuen acheñenesha' ñeñt ÃÉerrapÃÉaro'tsa'yenet añ patsro, allochñapa' attÃÉoch e'ñech cohuen entuenet añ derechos ñamet; ñeñtÃÉpa' allohuenacpuet e'ñech cohueno'tsa'yenet.
ÑamÃÉa yeñoteñ ñerra'm po'ñocÃàh e'ñech cohuen yetsotuer e'ñe atet ÃÉyene' yeñoñ añ poctetsa o'ch yeñotatanna'ta añ derechos ñeñt ÃÉ allohuenacpay allochñapa' e'ñech cohueno'tsa 'yeney.
ÑeñtÃÉo'mar tÃÉe'pa'
ASSAMBLEA GENERAL ñeñtÃÉara Naciones Unidas arrpa' orrtatenet
ORA ALLPON DERECHOS NENT ALLOHUENACPAY NENTEY PA'NAMENEY ACHENENESHAY. Allochñapa' attÃÉoch allohuen cÃàhocmach yeyerpa'yena allohuen derechos ñeñt ÃÉ aquellcaretÃÉtetsa arr. ÑamÃÉa cÃàhocma yeycÃàhach po'potantañ attÃÉoch ñetpa'cÃàho'ña e'ñech cohuen amÃÉcha na'tpo' entuenet ñamet añ derechos. Allochñapa' attÃÉoch ama't erracmañen arr patsro eñotueretcha' añ derechos ñamÃÉa po'ñocÃàh atetÃÉÃÉcha' cohuen yemorrentanna'tuerra. ÑeñtÃÉpa' attÃÉepa'ch perra arr yepatsño ama't ñamÃÉa ora errapÃÉaren po'potantañ anetso'mar arr patsro. AttÃÉepa'ch perra allohuen anetso'marnesha' ñeñt ÃÉorrtatene' Naciones Unidas ama't ñamÃÉa po'potantañ ñeñtÃÉ yenpuenet ñet. Allpon derechos ñeñt ÃÉyechyen attÃÉoch e'ñech cohuen yeycÃàha'yena arr patsro ñeñtpa' añecÃàhno:
Allohueney ñeñtey arromñatey attÃÉo ye'ñalletyesa arr patsro e'ñe attÃÉecma cohuen yesherbÃÉa'yen. ÑamÃÉa yechyen allpon derechos attÃÉoch e'ñech cohueno'tsa'yeney arr patsro. ÑamÃÉa allohuen attÃÉecma yechyen alloch yoctÃÉape' chyen cohuen ñamÃÉa yeñotyen yeyocÃàhro ñeñt ÃÉÃÉe'ne pocte' enten acheñenesha' ñamÃÉa ñeñt ÃÉama pocteye' enteneto. Yeñoteñ añ poctetsa e'ñe yemo'nasheñ yepÃÉannena ama't ora allohuen allpon acheñenesha' ñeñt ÃÉañe patsro'tsa'yeney.
Ora allohuen allpon acheñenesha' ñeñt ÃÉ añe patsro'tsa'yen, attÃÉecma echyenet añ derechos attÃÉoch e'ñe cohuen yecÃàha'yenet arr patsro. Allohuenet attÃÉecma echyenet añ derechos ama't erra'tsentÃÉe' po'mÃÉreñtsoret penet, ñamÃÉa ama't errotÃÉena orrtenet, ama't quelluareret ama't ñamÃÉa ñeñt ÃÉ huallama'tÃÉareret, ama't coyaneshohuenet attÃÉecma echenet añ derechos. ÑamÃÉa ama't erra'tsentÃÉe' ñeñt ÃÉ po'yomporer penet ñamÃÉa ama't erra'tsen cotÃÉape'chyenet ñeñt ÃÉ cohuen entyenet po' gobiernocop ama't po'poñ poctÃÉapÃÉñar e'ñe attÃÉecma echenet añ derechos ñeñt ÃÉ allohuenacpay ñeñtÃÉey arromñatÃÉey arr patsro. Ama't ñeñt ÃÉ huocchañetets arr patsro, ñeñt ÃÉ ama es echyetso arr patsro ñeñt ÃÉ ama esoye' enteneto, ñetpa'cÃàho'ña e'ñe attÃÉecma echenet añ derechos ñeñt ÃÉ allohuenacpay ñeñt ÃÉey arromñatÃÉey. ÑamÃÉa attÃÉecma echenet añ derechos ama't erra'tsena anets all yecÃàha'yenet ñamÃÉa ama't errotÃÉen po'gobierno echenet all pa'netsro. Ama't po'gobierno amÃÉcha'nocÃàhtana'tanetañ amapa' e'ñe cohueno'tsa 'yenet e'ñe attÃÉecma echenet añ derechos ñeñt ÃÉ allohuenacpay ñeñtÃÉey arromñatÃÉey arr patsro.
Allohueney yechen derecho o'ch yocrrena arr patsro amach eñalle ñeñtÃÉcha' amÃÉicha'nocÃàhtana'tenaya. Elloña eñall ñeñtÃÉcha' yemoñenaya.
Ama't puesheñarraya acheñey amach ataruasataretÃÉeye e'ñe attÃÉa. Amuepa'ch pomueñeto acheñ ñeñtÃÉcha' taruasatenet e'ñe attÃÉa, ama't errotÃÉena.
Ama't puesheñarra amuepa'ch amuerocÃàhtataretÃÉteno ene attÃÉa, amach atserrpÃÉaretÃÉteneto atetÃÉ ñerra 'mrratÃÉe' berr atserrpenet.
Ora allpon leyes ñeñt ÃÉ anaretÃÉe'tyetsa allohuen acheñeneshacop ñeñtÃÉpa' ñeñtÃÉcha' a'poctatyenahuet ama't puesheña'ttset ñerra'm esempo echyenet problema.
Amach eñalle acheñ ñeñtÃÉecop ama sherbeno añ leyes ñeñt ÃÉ atet ÃÉ anaretÃÉ. AttÃÉecmach yenpuenana ama't allohuen acheñenesha', amach eñalle acheñ ñeñtÃÉ ama amorrentaretÃÉeyaye. ÑamÃÉa añ derechos ñeñt ÃÉ aquellcaretÃÉ arr, ñeñtÃÉpa'cÃàho'ña attÃÉecmach allohuenacop ñeñtÃÉcha' moñenaya ama 't erra'tsena acheñer ñerra'm esempo eñall ñeñtÃÉcha' puerratamÃÉÃÉÃÉÃÉÃÉÃÉÃÉÃÉpsahuetañ añ derechos.
ÑamÃÉa ñerra'm esempo esesha'pa' mueneneñ o'ch puerratamÃÉpsan acheñenesha' añ derechos ñetpa' e'ñe pocte o'ch e'nenet autoridades ñeñtÃÉcha' a'poctaterrahuet ñeñt ÃÉ atet ÃÉanaret ÃÉpo'leyes ñamÃÉa po'constitución.
Amuepa'ch arrmataretÃÉteno acheñ e'ñe attÃÉa. Amuepa'ch yottamÃÉpesyeneto acheñ e'ñe attÃÉa. Amuepa'ch mueño ' teneto acheñ bÃÉacÃàhayo allcha' muerocÃàhtena.
ÑamÃÉa allohuen acheñenesha' ama't esesha' ñerra'm esempo otteñe'charetÃÉtena ñapa' echenancha' derecho o'ch a'poctater ñoñets e'ñe cohuen juezesho. Juezpa' e'ñech cohuen o'ch eñoch ñerra'm po'ñocÃàh atet ÃÉo' pÃÉohua. Amach e'ñe attÃÉa atserrpeñeto. ÑamÃÉa ñeñt ÃÉotteñe'charetÃÉtetsa juezpa' o'ch eñotach ñeñt ÃÉ derechos echen ñamÃÉa ñeñt ÃÉ po'deberes. Amach es a'nahua o'pateñeto ama't puesheñarra acheñ.
ÑamÃÉa ñeñt ÃÉ e'ñe yocpa atetÃÉ ñerra'm yepaquell ñamia yamo'tsesha' ñeñt ÃÉ parro yeycÃàhena ñamÃÉa allohuen ñeñt ÃÉ yechen ñeñtÃÉpa' e'ñe yocpa. Po'potantañpa ama pocteyaye o ch be'tÃÉoset attÃÉoch o'patapretenyet ñeñt ÃÉ e'ñe yo. ÑamÃÉa amach asasaretpahuoyayye, ñamÃÉa amach asochatse'tpahuoyayye. ÑamÃÉa allohuen ñeñtÃÉ asasaretÃÉtetsa e'ñe attÃÉa ñamÃÉa ñeñt ÃÉ asochatse'taretÃÉtetsa e'ñe attÃÉa, ñetpa' echenet derecho o'ch moñenanet añ ley ñeñt ÃÉ atetÃÉ anaretÃÉ.
ÑamÃÉa allohuen acheñenesha' ama't erra'tsena acheñer echenet derecho o'ch cotaÃÉpe'chyenet ñeñt ÃÉ e'ñe cohuen entenet ñet pueyocÃàhreto. ÑamÃÉa allohuen acheñpa' echenet derecho o'ch po'yomporer peñet ñeñt ÃÉ e'ñe cohuen entenet ñet. ÑamÃÉa ñerra'm esempo muenenet o'ch po'poñet po'yompor-ret, ñeñtÃÉpa'cÃàho'ña e'ñe ñocpuet po'derecho. ÑamÃÉa e'ñe pocte' o'ch apcÃàha'yenet epuet po'potantañ ñeñt ÃÉ parrocma ame'ñenet. ÑamÃÉa e'ñe pocte o'ch yecÃàhatyesan po'potantañ ñeñt ÃÉ muenene' o'ch eñoteret ñamet. E'ñe pocte' o'ch etsoteñet ora attÃÉoch sherbeñet po 'yompor-ret.
ÑamÃÉa allohuen acheñenesha' ama't erra tsena acheñer echenet derecho o'ch serrpare'tatanna'tyeset ñeñt ÃÉ atet ÃÉcotaÃÉpe'chyenet ñet ñeñt ÃÉ cohuen entyenet ñet. Amach e'moñe'taretÃÉeye attÃÉo yapa yocteÃÉn añ derecho. ÑamÃÉa e'ñe pocte' o'ch e'nyenet attÃÉoch eñoteret erra'tsentÃÉe' cotÃÉapÃÉñatser ñeñt ÃÉ cohuen entyenet ñet. E'ñe pocte' o'ch agapyenet añ cotÃÉapÃÉñatser pueycÃàhateña, ñamÃÉa e'ñe pocte' o'ch eñotachet po'potantañ ñeñt ÃÉ atetÃÉ pena añ cotÃÉapÃÉñats. Ama't errotÃÉenot eñotachet po'potantañ acheñ, ñeñtÃÉpa' e'ñe pocte' ama't po'quellcot ÃÉama't radiot ÃÉma't errotÃÉenota. E'ñe pocte' o'ch cÃàhapatyeset ñeñt ÃÉ cotÃÉapÃÉñats po'poñ anetso'mar.
Allohuen acheñenesha' ama't erra'tsena acheñer echenet derecho o'ch agapueñet seguridad social ñeñt ÃÉ atet ÃÉyenpuenanet po'gobierno ñerra'm esempo machayotÃÉa es pasahuet. Allochñapa' attÃÉoch amach tama penca'yeneto, e'ñech attÃÉera cohuen orrtatyenet. Ñehua, ama't erra'tsena anetser a'poctatenan pa'cheñeneshar añ derechos ñeñt ÃÉ otenet seguridad sociales.
ÑamÃÉa allohuen ama't erra'tsena acheñer echyenet derecho o'ch amesa'yenet allpon horas ñamÃÉia allpon yetÃÉ. Amach ellapenete'tÃÉe arepenete'tÃÉe taruasatset. ÑamÃÉa amesyesetepa'ch allponmat ñeñt ÃÉ vacación, atsa'tataretÃÉtetepa'ch ama't allponmat echenet vacación.
ÑamÃÉa ora allpon derechos ñeñt ÃÉ aquellcaret ÃÉarr, allohuen ama't erra'tsena acheñer echenet derecho o'ch e'ñe atetÃÉ perret. ÑeñtÃÉo'mar añ poctetsa pateÃÉ'tets anetso orrtatyesetepa' pa'namen cohuen proyectos attÃÉoch acheñenesha'pa' entyerret ora allpon po'derechos.
Ora allpon derechos ñeñt ÃÉ aquellcaret ÃÉarr, ama't patrÃÉra derecho amach ahuapore 'tpahuoyaye ama't errotÃÉena.